Coldwell Banker Imobiliare

Cod proprietate: CBV03255

Data anuntului: 23.05.2012

Ultima indexare:
27 05 2012 12:00:43 EET

Coldwell Banker Pipera

Tel: 021 211 25 50; Fax: 0372 876 696

Broker:
Andrei Din

Tel:
0730177041

Contacteaza broker

Descrierea proprietatii

Vila noua in zona Victoriei, finisaje si mobilier de lux.
Retragere de la strada 5 m. Curte de 100 mp. Vila dispune de: 3 terase si 1 balcon, 2 dresinguri, garaj pentru 2 masini la subsol.
Are 2 intrari, se pot delimita 2 proprietati - un duplex la P si et. 1, si un apartament la etajul 2 .
-Termoizolatie exterioara
-Alarma
-Monitorizare
Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (�n anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat.
Istoric

In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest �nvelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele dou� functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre �n Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte �n cl�dirile de aici, care �ns�, din p�cate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai.
Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu �n 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, �n 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dup� planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a f�cut loc primului �supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria).
In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au disp�rut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar lang� cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate.
Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost �ncepute �n 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a Rom�niei. �n perioada comunist�, inscripţia �Cercul Militar de pe frontispiciul cl�dirii a fost �nlocuit� cu �Casa Central� a Armatei, iar dup� 1989 - cu �Cercul Militar Naţional.
Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a �nceput s� functioneze �n 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, l�nga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea cl�dire a Teatrului Naţional, inaugurat� �n 1852 şi distrus� �ntr-un bombardament de la sf�rşitul celui de-al doilea r�zboi mondial. �n locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. �n 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria �La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de �ntalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. �n 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de �ntalnire a personalit�tilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata �n 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dup� 1946, in aceast� cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon.
Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei �U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat.
Tot �n Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu �n stil neoclasic,in forma de �U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata �n 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar �n 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul �Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului �nceput de �Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, �ntre 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de �n�lţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din Rom�nia, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul i�n parcarea din fata fostului restaurant Cina.
Prim�ria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme.
La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit �Nababul (datorit� averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului s�u, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita �n 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu.
Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceast� strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului Rom�niei. Se poate spune c� aceast� zon� reprezint� chintesenţa C�ii Victoriei, ce �mbin� noul cu vechiul. Aici se afl� cl�diri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala�Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Rom�n). Calea Victoriei nu are dot�ri specifice, toate utilit�ţile, precum şi gr�diniţele, şcolile, spitalele, g�sindu-se �n zonele limitrofe.
Vecinatati:
Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat �ntre 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional.
Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino.
Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita �n 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino.
Grand H�tel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu.
Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau.
Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand H�tel du Boulevard. A fost construita �n 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud.
Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat �n 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala
Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica.
Teatrul de revista Constantin Tanase:
Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m).
Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu �n stilul Renasterii germane.
Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol �n anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe.
Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită �n 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Br�ncoveanu.
Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat �n Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat �n 2005.
Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta.
Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor.
Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita �n 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată �n 1895 de regele Carol I.
Hotelul Ath�n�e Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti �n construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită �n anii 1912-1914 după planurile arhitectului Th�ophile Bradeau.
Ateneul Rom�n: Este situat �n Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat �n perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii �George Enescu�.
Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu D�rvaş la �nceputul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu.
Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata �n 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta
Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit �n 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand.
Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida.
Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti.
Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita �n 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei.
Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea.
Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu.
Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel �n stil eclectic.
Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri.
Guvernul Romaniei
Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman.

RATB: 300, 381, 131, 34, 46.
Metrou: Victoriei

Facilitati

• • Geamuri termopan
  • Telefon
  • Acoperis tigla
• • Parchet
  • Apa
  • Gresie
• • Gaz
  • Faianta
  • Canalizare
• • Garaj
  • Plansee beton
  • Incalzire centrala termica
• • Mobilat
  • Aer conditionat
  • Bucatarie mobilata
• • WC serviciu

Mergi susProprietati in zona

• • Locatie
  • Distanta
  • Tip proprietate
  • Pret
  • Data
  • Nr. camere
  • Suprafata
• • VICTORIEI, CALEA VICTORIEI
  • 0,40 Km
  • Vila
  • 5.500.000 €
  • 23.05.2012
  • 25
  • 1.000,00 m² (u)
• • VICTORIEI, NESPECIFICAT
  • 0,21 Km
  • Vila
  • 799.000 €
  • 09.05.2012
  • 12
  • 450,00 m² (u)
• • VICTORIEI, NESPECIFICAT
  • 0,46 Km
  • Apartament
  • 250.000 €
  • 23.05.2012
  • 3
  • 85,00 m² (u)
• • VICTORIEI, CALEA VICTORIEI
  • 1,00 Km
  • Apartament
  • 130.000 €
  • 17.05.2012
  • 4
  • 125,00 m² (u)
• • VICTORIEI, CALEA VICTORIEI
  • 0,73 Km
  • Apartament
  • 125.000 €
  • 17.05.2012
  • 3
  • 71,00 m² (u)

Mergi susHarta proprietate

• Petrom
• David Studio (fost XS)
• Dent Art Bucharest
• Grupul pentru Dialog Social
• Marie Celeste
• Flippervet
• Moxa
• NEOCASA
• Liceul de Muzica George Enescu
• Bancomat Raiffeisen Bank
• Parcul Academiei
• La Belle Maison
• La Radu

Mergi susPuncte de interes

Mergi susContacteaza-ne

Nume:Email:Telefon:Mesaj:

 = 

Contacteaza broker

Broker:Andrei Din

Telefon:0730177041

Email:andrei.din@coldwell-banker.ro

Coldwell Banker Pipera

Sos. Bucuresti Nord, nr. 10, Global City Business Park, cladirea O1, Parter

Tel: 021 211 25 50
Fax: 0372 876 696

pipera@coldwell-banker.ro

Mergi susProprietati similare in VICTORIEI